Prigoana chirurgilor la Spitalul Militar Central

May 16, 2010

Scris de Andrei Sidorov

Publicat în Administrație

Despre ce se întâmpla în spitalele romanesti auzim aproape în fiecare zi tot felul de grozavii. Putini sunt însa cei care-si pot închipui ce nenorociri îi pândesc pe pacientii  celei mai mari unitati medicale a Armatei Romane, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central. Un eminent chirurg a fost lasat singur cu pacientul pe masa  de operatie, pentru ca seful sectiei de chirurgie toracica ordonase ca toata echipa medicala sa paraseasca blocul operator si sa se prezinte la comisia de disciplina.
Anomaliile de la Spitalul Militar nu se opresc aici. Alt medic a fost dat afara, pentru ca un pacient a fugit din spital si a murit într-un accident rutier. Toatea acestea se întâmpla din cauza razboiului personal dus de comandantul spitalului cu mai multi medici incomozi. De altfel, cei mai buni medici militari au fost pensionati cu forta de generalul Sârbu

înca din 2006.
Prin aceste “epurari”, spun medicii, comandantul SCUMC a vrut sa scape de cei care-i cunosteau trecutul. Posesor al unei diplome de sanitar  veterinar, fostul plutonier Ioan Sârbu a intrat ilegal la Facultatea de Stomatologie si a obtinut gradele didactice printr-o greseala de interpretare a legislatiei, dupa cum avea sa constate chiar instanta de judecata.

Ministerul Apararii Nationale refuza sa puna în aplicare mai multe hotarâri judecatoresti îndreptate împotriva comandantului Spitalului Militar (SCUMC), generalul Ioan Sârbu. Este vorba de decizii pronuntate în urma unor procese în care mai multi medici militari au contestat sanctiunile aplicate abuziv de general.
Unul dintre acesti medici, col. dr. Aurelian Ranetti, a obtinut, în premiera, o decizie care, desi nu analizeaza legalitatea înmatricularii generalului Sârbu la Facultatea de Stomatologie, în 1990, stabileste ca aceasta s-a facut în mod fraudulos. Totodata, judecatorii au constatat ca seful SCUMC a obtinut gradele didactice printr-o greseala de interpretare a actelor administrative si a legislatiei. În mai putin de 20 de ani, Ioan Sârbu, absolvent al Scolii Militare de subofiteri sanitari – arma „Serviciul sanitar-veterinar”, a absolvit Facultatea de Stomatologie, si-a dat doctoratul ?i a obtinut gradele didactice de profesor universitar si cercetator principal gradul I. În cariera militara Ioan Sârbu a avut aceeasi ascensiune fulminanta. De la plutonier major si brancardier la Spitalul Militar, Sârbu a ajuns general de brigada si comandant al unitatii medicale. Din aceasta pozitie, fostul plutonier a declansat razboi medicilor pe care a ajuns sa-i conduca, nu datorita meritelor sale intelectuale.

În dizgratia comandantului

Col. dr. Aurelian Ranetti, seful Sectiei de Endocrinologie din Spitalul Militar Central, a intrat în conflict cu generalul Ioan Sârbu în urma cu aproximativ un an si jumatate. Medicul spune ca a avut o serie de propuneri pentru îmbunatatirea managementului intern al Spitalului Militar, deoarece constatase „o maniera manageriala cel putin bizara” la nivelul conducerii centrale. Ca urmare, Ranetti s-a trezit cu o avalansa de sanctiuni. În 8 octombrie 2007, medicul a primit prima sanctiune. Este vorba de o mustrare scrisa, pentru „prezentarea de rapoarte neconforme cu realitatea”. Doua luni mai târziu, au venit alte doua sanctiuni. Generalul Ioan Sârbu sustine ca Ranetti ar fi încalcat regulamentele militare. „Medicul a fost sanctionat de doua ori pentru neîncadrarea în programul orar al unitatii, o data pentru parasirea fara aprobare a unitatii si o data pentru prezentarea de rapoarte individuale neconforme cu realitatea”, a declarat comandantul SCUMC.

Tergiversari

Aurelian Ranetti a contestat în justitie sanctiunile primite. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au stabilit nu numai ca respectivele sanctiuni sunt ilegale, prin încalcarea flagranta a regulamentelor militare, dar si ca acestea au fost emise fara impartialitate. Magistratii au mai constatat ca, pentru fiecare fapta de care a fost învinuit, colonelul Ranetti a primit câte doua sanctiuni, mustrare scrisa si avertisment, ceea ce este ilegal.
Ministerul Apararii a atacat deciziile 1520/14.05.2008 si 1935/24.06.2008 la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta suprema a respins însa recursurile, iar hotarârile au ramas definitive si irevocabile. Colonelul Ranetti a depus înca din februarie la MApN deciziile instantei, pentru a fi puse în executare. De atunci, responsabilii din Directia Medicala a Armatei nu au luat nici o masura. Ei s-au folosit de tot felul de tertipuri pentru a se eschiva de la punerea în executare a deciziilor. MApN a sustinut ca hotarârile instantei supreme vor fi analizate de o comisie. Nu s-a precizat însa nici componenta acesteia si nici data la care ar urma sa se întruneasca. Nu s-a spus nici de ce ar fi necesara o astfel de comisie, în conditiile în care punerea în executare a hotarârilor judecatoresti este obligatorie.

În fata Consiliului de Onoare

Totodata, seful Sectiei de Endocrinologie a înaintat la minister si o cerere de chemare în fata Consiliului de Onoare a generalului Ioan Sârbu. În solicitare, medicul arata ca, din 8 octombrie 2007 si pâna în prezent, comandantul SCUMC i-a aplicat abuziv nu mai putin de sapte sanctiuni pentru presupuse abateri disciplinare. De fapt, sustine Ranetti, generalul Ioan Sârbu a fost deranjat ca a sesizat disfunctionalitatile din managementul spitalului.
Seful Directiei Medicale a Armatei, generalul Maricel Popa, nu a îndraznit sa dea curs cererii de chemare în fata Consiliului de Onoare a generalului Sârbu. Alte sase solicitari similare, formulate de Aurelian Ranetti, au fost blocate si ele la Directia Medicala a Armatei.

Sanctiuni în serie

Încurajat de lipsa de reactie a forului superior al SCUMC – Directia Medicala a Armatei, generalul Ioan Sârbu a continuat sa-l hartuiasca pe col. Aurelian Ranetti, pentru ca, în final, chiar sa-l dea afara din Spitalul Militar.
Dupa câstigarea proceselor, Ranetti s-a trezit cu mai multe controale ale procurorilor militari la Sectia de Endocrinologie, sub pretextul verificarii legalitatii unor contracte pentru studii clinice.
Controalele au fost abuzive, câta vreme a fost verificata activitatea pe care Sectia de Endocrinologie o desfasoara cu persoane civile din afara spitalului (firme contractante din strainatate), deci care nu au calitatea de militari, spune medicul hartuit. Conform Deciziei nr. 610/2007 a Curtii Constitutionale, magistratii militari nu mai au competenta de a cerceta civili.
Pentru a scapa de medicul incomod, seful SCUMC a vrut chiar sa desfiinteze cu totul Sectia de Endocrinologie. A început prin a restrânge activitatea clinicii. La începutul lui iulie, fara nicio explicatie, Ioan Sârbu a redus numarul de paturi din sectie, de la 40, la 23. Asta în conditiile în care Edocrinologia este una dintre cele mai performante clinici al SCUMC.
La scurt timp, Aurelian Ranetti a fost sanctionat din nou. De data aceasta, motivul a fost acela ca nu l-a scos din echipa sa pe medicul Adina Mazilu, care nu ar avea contract cu SCUMC. Or, sustine Ranetti, medicii coinvestigatori care participa la studii clinice, cum este cazul Adinei Mazilu, nu au avut niciodata relatii contractuale cu spitalul, ci doar cu firmele care finanteaza aceste studii. Seful SCUMC a cautat sa-si justifice demersul în fata Comisiei de Etica a spitalului, pentru a da mai multa greutate actiunilor sale. Membrii Comisiei însa au replicat ca problema nu intra în competenta lor.

Dat afara din spital

Comandantul Spitalului Militar a recurs la masuri extreme, pentru a-l reduce la tacere pe col. Aurelian Ranetti. Ilegale însa, dupa cum avea sa constate justitia.
La sfârsitul lunii iulie, Ioan Sârbu l-a dat pur si simplu afara din spital pe seful Sectiei Endocrinologie. Chiar a doua zi dupa comunicarea deciziei, lucrurile medicului au fost scoase în drum, iar cabinetul a fost sigilat.
În razboiul sau personal cu medicul incomod, generalul Ioan Sârbu a aruncat în lupta...un mort. Este vorba de un fost pacient al Spitalului Militar. În seara zilei de 22 iunie, pacientul, internat la Sectiei de Endocrinologie, a fugit din unitatea medicala cu propriul autoturism, fara ca militarii care asigurau paza SCUMC sa încerce sa-l opreasca. În apropiere de Pitesti, barbatul a provocat un accident rutier, în urma caruia si-a pierdut viata.
Ulterior, Ioan Sârbu i-a reprosat, în mod stupid, lui Ranetti ca el ar fi de vina pentru moartea pacientului. Asta pentru ca nu l-ar fi informat de faptul ca, pe perioada internarii, nu are voie sa paraseasca spitalul. Ancheta dispusa în acest caz nu a facut decât sa legitimeze acuzatiile comandantului spitalului la adresa lui Ranetti. Anchetatorii lui Sârbu l-au scos responsabil de incident pe seful Sectiei Endocrinologie.
„Daca ar fi sa vorbim de cineva vinovat în acest caz, atunci vorbim de militarii care pazesc spitalul. Pentru ca nu poti sa pleci fara acordul celor de la paza. Mai mult, potrivit regulamentului intern, pacientii nu au voie sa iasa sau sa intre cu masina în curtea Spitalului Militar. Deci, paza nu si-a facut datoria”, a declarat Aurelian Ranetti.
Comandantul Spitalului Militar a dispus încetarea contractul de administrare pentru functia de sef al Sectiei de Endocrinologie, pentru „abateri grave de la legislatie”. Dat astfel afara din spital, colonelul Ranetti a actionat în instanta SCUMC si pe comandantul sau. În 14 august, Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca decizia de concediere a medicului este ilegala si a dispus reîncadrarea acestuia în aceeasi functie. Cu decizia judecatorilor pe masa, Spitalul Militar a procedat la fel ca si în cazul altor hotarâri judecatoresti. Adica, a refuzat sa o puna în aplicare. Motivul, sentinta ar fi...nemotivata.

Razboi cu subalternii

Marginalizarea si mai ales persecutarea sunt doua dintre riscurile pe care le au de înfruntat medicii SCUMC ce ar îndrazni sa-l critice pe comandant.
Au simtit-o pe pielea lor nu numai Aurelian Ranetti, dar si numerosi alti medici.
Lt. col. Bogdan Teusdea, fost sef al Sectiei de Urgenta, a cazut în dizgratiile generalului Ioan Sârbu la sfârsitul lui 2005. De atunci, a primit nenumarate sanctiuni si a fost schimbat abuziv din functia de sef al Sectiei de Urgenta.
Anul trecut, în timp ce se afla în concediu, medicul a primit ordin pentru a se prezenta urgent la spital. Pentru ca stia ca Bogdan Teusdea are rau de avion, generalul Ioan Sârbu i-a ordonat sa însoteasca la Arad, pe calea aerului, un pacient aflat în faza terminala. Medicul a refuzat sa execute ordinul, invocând raul de care suferea. Ulterior, el a fost sanctionat pentru “lipsa de respect manifestata fata de comandanti”, “lipsa de sinceritate sau curajul raspunderii fata de faptele comise” etc.
Represaliile împotriva lui Bogdan Teusdea nu s-au oprit aici. Generalul Ioan Sârbu a schimbat abuziv încadrarea postului de sef Sectie de Urgenta, din medic primar anestezie terapie intensiva, în medic primar de medicina de urgenta, ca sa-l poata demite pe Teusdea. Ulterior, postul respectiv a fost atribuit de Sârbu tot unui medic anestezist, Mihai Pricop. Bogdan Teusdea sustine ca numirea lui Pricop a fost ilegala, deoarece medicul respectiv nu mai lucrase în sectia de urgenta, asa cum cere legea în mod expres.

Ordine „mai mult decât evident abuzive”

Comandantul SCUMC a negat ca ar avea ceva de împartit cu subalternul sau. “Medicul Teusdea nu s-a înscris pentru a participa la concursul de ocupare a postului de sef al Sectiei de Urgenta, desi îndeplinea conditiile. Singurul care si-a exprimat optiunea de a participa la concurs a fost col.dr. Mihai Pricop, medic primar ATI, care în urma sustinerii examenului a fost numit seful Sectiei UPU”, ne-a declarat seful SCUMC.
Bogdan Teusdea a dat Spitalul Militar în judecata în mai multe procese. Unul dintre acestea s-a finalizat vara aceasta. Sentinta civila nr. 2367/3 iunie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti a anulat sanctiunea primita de Teusdea pentru refuzul de a însoti pacientul la Arad, cu avionul. Judecatorii au constatat „intentia vadita a comandantului SCUMC de al sicana pe reclamant si de al pune în situatia de a fi sanctionat”. Instanta a mai retinut „existenta unor dubii serioase cu privire la legalitatea ordinelor care nu au fost reclamant” si ca acestea au fost „mai mult decât evident abuzive si neconforme regulamentelor militare”. Spitalul Militar a refuzat sa puna în aplicare sentinta Curtii de Apel, care anula sanctiunea dispusa împotriva lt. col. Bogdan Teusdea.

Protejatul ministrilor

Din functia de comandant al SCUMC, generalul Ioan Sârbu a reusit sa intre sub tutela unor înalti responsabili ai Armatei. Unul dintre acestia este chiar fostul ministru al Apararii, Teodor Melescanu. Cât a detinut sefia MApN, Melescanu a primit nunumarate sesizari ale medicilor militari care reclamau abuzurile generalului Ioan Sârbu. Controalele dispuse de ministru stabileau, de fiecare data, ca „faptele nu se confirma”. Nici nu e de mirare, câta vreme seful SCUMC este un apropiat al lui Teodor Melescanu. În 27 decembrie 2008, generalul Ioan Sârbu si-a unit destinul cu aleasa inimii sale, la Capela Sf. Stefan a Spitalului Militar, din Bucuresti. Ceremonia a fost una restrânsa, la eveniment fiind invitati doar câtiva apropiati. Surprinzator sau nu, de la eveniment nu a lipsit fostul ministru al Apararii, Teodor Melescanu. Potrivit unor surse din SCUMC, ministrul a fost invitat în calitate de nas al însurateilor. Aceleasi surse ne-au confirmat ca si Ioan Gurgu, general în rezerva, multa vreme sef al Directiei Medicale a Armatei, a participat la eveniment. Din pozitia de sef al Directiei Medicale, care avea în subordine SCUMC, Ioan Gurgu si-a protejat finul ori de câte ori a avut ocazia. Teodor Melescanu a negat ca ar fi nasul generalului Sârbu si sustine ca acesta nu ar fi chiar un apropiat al sau, ci doar simpla cunostinta. „Nu, nu sunt nasul generalului Ioan Sârbu. E adevarat, am fost si eu la cununie, pentru ca am fost invitat. De ce? Doar fusesem ministrul lui...”, ne-a declarat Teodor Melescanu.

Sanctionat pentru ca...a salvat viata unui pacient

Razboiul comandantului Spitalului Militar cu subalternii a ajuns sa afecteze si calitatea actului medical. Un eminent chirurg a fost lasat singur cu pacientul pe masa  de operatie pentru ca seful sectiei de chirurgie toracica, din Spitalul Militar, a ordonat ca toata echipa medicala sa paraseasca blocul operator si sa se prezinte la...comisia de disciplina. Chirurgul nu a respectat ordinul aberant si a refuzat sa lase pacientul deschis. A reusit sa-i salveze viata si a fost sanctionat de generalul Ioan Sârbu, drept „rasplata”, pentru sfidarea sefului sau direct.
Mai mult, medicul care nu a facut decât sa respecte juramântul lui Hipocrate a fost umilit si amenintat ca va fi dat afara din spital.
Fost sef al Clinicii de Chirurgie Toracica pe care a si fondat-o, gen. prof. dr. Teodor Horvat a cazut în dizgratia sefului SCUMC, gen. Ioan Sârbu, la începutul lui 2007. Asa cum a procedat si în cazul altor medici incomozi, Ioan Sârbu a început o adevarata campanie de hartuire a lui Horvat, unul dintre putinii specialisti de valoare ramasi în spital. Totul, parca numai pentru a-l determina sa plece din unitatea medicala. În februarie 2007, chirurgul a primit, într-o singura saptamâna, cinci sanctiuni disciplinare. Asta în conditiile în care Teodor Horvat nu fusese sanctionat nici macar o singura data, în toata cariera sa medicala, de 37 de ani.
Lt. col. Constantin Grozavu, actualul sef al Sectiei de chirurgie toracica ar fi fost, spun sursele medicale, doar „unealta” generalului Ioan Sârbu. Fidelitatea neconditionata fata de comandant a lui Grozavu, altfel fost discipol al profesorului Horvat, nu a ramas nerasplatita, acesta fiind numit de seful SCUMC la comanda  sectiei, chiar în locul mentorului sau.

Singur cu pacientul pe masa de operatie

În urma cu un an, la 21 iulie 2008, ora 13.30, generalul Teodor Horvat a fost convocat de Constantin Grozavu în fata Comisiei de Disciplina, întrunite pentru a cerceta presupusele abateri disciplinare comise de chirurg. Spre deosebire de ceilalti doi medici care-l asistau într-o operatie complexa, Mihnea Davidescu si Ovidiu Rusu, generalul a refuzat sa se prezinte deîndata, spunându-i lui Grozavu ca va veni dupa finalizarea interventiei chirurgicale. Incredibil este faptul ca Grozavu i-ar fi ordonat personal lui Horvat sa lase balta operatia! Da, ati citit bine, Grozavu a dat buzna, pur si simplu în sala de operatie si s-a rastit la medici si la asistente sa vina imediat la comisia de disciplina pentru a fi audiati. Afirmatia de mai sus este sustinuta si de Teodor Horvat. „Am ramas cu pacientul deschis pe masa si fara ajutoare, în imposibilitatea practica de a mai continua operatia”, a declarat, ulterior, Teodor Horvat în fata judecatorilor Tribunalului Bucuresti. Salvarea a venit de la alti doi medici care au venit, la insistentele sale, si l-au ajutat sa duca la bun sfârsit interventia chirurgicala.

A dat buzna, în civil, în sala de operatii

Cosmarul s-a repetat si a doua zi, dupa acelasi scenariu, acum fiind convocat, chiar de seful Spitalului Militar, pentru a da explicatii despre incidentul din ziua precedenta. Victima ar fi fost, de aceasta data, un pacient diagnosticat cu cancer tiroidian, surprins pe masa de operatie de o salariata a spitalului, venita, în tinuta de strada, cu ordinul scris de prezentare la generalul Ioan Sârbu.
În plina interventie chirurgicala, echipat cu manusi si tot echipamentul de protectie, chirurgul a ramas siderat. „Nu-mi venea sa cred pâna unde s-a ajuns, regulile de igiena sunt extrem de stricte si trebuie respectate de toti cei care intra în sala de operatie. Am refuzat sa primesc documentul si i-am cerut salariatei sa paraseasca chiar în acea clipa blocul operator”, ne-a povestit Horvat. Martori ai acestor momente incredibile au fost medicii Corina Blouss si Ovidiu Rusu, cei care îl asistau pe profesor. Zece minute mai târziu, la telefonul interior din sala de operatie a sunat însusi seful sectiei de Chirurgie Toracica, lt.col. Constantin Grozavu, care l-a somat pe medic sa se prezinte imediat la comandant. Argumentele de urgenta medicala nu au avut nicio greutate în fata acestuia. Si de data aceasta, prof. Horvat s-a prezentat la comandantul spitalului dupa ce a finalizat operatia. „Prea târziu” însa, dupa cum singur s-ar fi exprimat chiar generalul Ioan Sârbu, pentru care salvarea vietii pacientilor reprezinta doar o simpla sintagma scoasa în fata ori de câte ori acorda vreun interviu.

Între Marte si Hipocrate

Teodor Horvat a fost sanctionat cu „avertisment scris”, pentru „refuzul de a se prezenta la comandantul unitatii la data de 22.07.2008”. Medicul a contestat în instanta sanctiunea primita. El a aratat judecatorilor ca a tinut sa salveze viata pacientului lucru care nu s-ar mai fi întâmplat daca respecta orbeste ordinul comandantului. „Am respectat dispozitiile Legii 95/2006 (...) si juramântul lui Hipocrate astfel: (...) Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate; Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra”, a declarat gen. prof. dr. Teodor Horvat. Instanta a anulat sanctiunea, stabilind ca decizia comandantului SCUMC este ilegala.
Pâna în prezent, Ministerul Apararii nu a declansat nicio ancheta interna pentru a investiga faptele de o gravitate extrema de care este acuzat lt.col. C. Grozavu – precum cele de a scoate din operatie personalul medical, punând în pericol viata pacientului.

Ancheta la comanda

Am solicitat SCUMC un punct de vedere asupra celor întâmplate în 21 iulie 2008, atunci când chirurgul Teodor Horvat a fost lasat singur cu pacientul în sala de operatie. Conducerea SCUMC a invocat secretul impus de o ancheta interna, pentru a nu ne raspunde la solicitare. „Întrebarile formultate de dumneavoastra si-au gasit raspuns în cadrul unei anchete interne de cercetare efectuata de o comisie numita de Conducerea Spitalului Clinic de Urgenta Militar Central. Aceasta comisie a înaintat concluziile catre esaloanele superioare”, se arata într-o adresa semnata de adjunctul sefului SCUMC, col. dr. Dragos Cuzino. Culmea, ancheta l-a scos vinovat tot pe medicul care a salvat viata pacientului. „Din analiza comisiei au rezultat încalcari ale Codului de deontologie al Colegiului Medicilor si Farmacistilor si a Regulamentului de ordine interioara pentru personalul civil (...).

Pe cine persecuta Ioan Sârbu

Medic primar, presedinte al Societatii Romane de Chirurgie Toracica, sef al Catedrei de Chirurgie Toracica a UMF „Carol Davilla” din Bucure?ti, prof. dr. Teodor Horvat este o somitate în lumea medicala româneasca. El este recunoscut pentru introducerea autotransfuziei operatorie în chirurgia toracica din România. Chirurgul a efectuat pentru prima oara în tara noastra 49 de tehnici chirurgicale si procedee terapeutice, dintre care 15 sunt originale. Teodor Horvat este autor a peste 300 de lucrari stiintifice, dar si al unor patente si tehnici chirurgicale originale: sternocondroplastia cu autotransplant cartilaginos, metoda combinata de plastie a peretelui toracic, metoda chirurgicala în lobectomia superioara stânga, metoda chirurgicala pentru abordul arterei pulmonare drepte intrapericardic etc.
Teodor Horvat este recunoscut si în afara tarii. El este membru al American College of Chest Physicians, al European Society of Thoracic Surgeons, al Uniunii Medicale Balcanice si Comitetului Balcanic de Medicina Militara. A fost citat în “Five Hundred Leaders of Influence”, ABI (1997). Pentru meritele sale profesionale, Teodor Horvat a fost decorat cu ordinul Serviciul credincios în grad de cavaler.

Victimele generalului Ioan Sârbu

Generalul Ioan Sârbu este artizanul “epurarilor” masive din SMC, în 2006, când au fost pusi pe liber zeci de medici militari de exceptie. Printre acestia se numara prof. dr. Benone Carstocea – fost sef al Clinicii Oftalmologie, conf. dr. Penelopa Marinescu – fost sef al Clinicii Chirurgie Plastica Reconstructiva si Arsuri, prof. dr. Mihai Bana – fost sef al Clinicii de Urologie, Petre Bratila – fost sef al Clinicii de Ginecologie, prof. dr. Ioan Nedelcu – fost sef al Clinicii Dermatologie, prof. dr. Ioan Tintoiu – fost sef al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei etc. Culmea ofensei pentru personalitatile medicale carora le-au fost restructurate posturile, s-a consumat atunci când generalul Sârbu, fost plutonier-brancardier, înainte de 1989, în institutia pe care astazi o conduce, a propus medicilor sa ramâna în cadrul spitalului pe post de...brancardier, portar sau fochist.